Sambata seara am dat impreuna cu sora-mea o raita prin magazinele din
Mall-ul oradean. Mama, ce pretentios! Dar, surpriza! NU AM CUMPARAT
NIMIC!! Si cum nu pot sa plec acasa cu mana goala, am hotarat ca e
timpul sa fac niste investitii in latura mea casnica. Asa ca m-am
indreptat plina de speranta inspre supermarket. Dupa cum spune si
numele, ar trebui sa fie SUPER, dar nu e... Eu as folosi "LOUZYMARKET".
Incep si pun in cos chestiute: apa plata, branzica, mere, lamai, hartie de toaleta (la care am gasit promotie - se dadeau si servetele Zewa la pachet!!!!), painica etc. In timp ce ma invarteam printre rafturi ma trezeste o voce suava, de actrita din filmele porno-erotice germane din anii '70, care anunta in difuzor "sa ne indreptam inspre casele de marcat" pentru ca se inchide magazinul. HEI! Si o tine tot asa... Ne indreptam inspre casele de marcat si acolo, ce sa vezi, cozi! Doar 2 case functionau pentru ca celelalte cucoane pe ale caror ecusoane cred ca scrie "Zambesc pentru tine azi" frecau de zor instrumentul muncii (casele de marcat) si se pregateau sa isi ia zborul in noapte. Bineinteles ca nu zambeau, nici pentru mine si nici pentru ele. Oricum, eu nu mai zambeam de mult, de cand am auzit-o pe duduie in difuzor, ci bombaneam (dupa cum imi e felul). La coada erau niste persoane apatice care s-au uitat un pic ciudat la mine ca imi exprimam nemultumirea cu privire la faptul ca erau cozi lungi, iar angajatii se pregateau de plecare sub ochii nostri, dar nu reactionau in niciun fel. Acesta este lucrul care ma scoate din sarite: lipsa de reactie, apatia, plictisul, mutrele triste. Dupa aceea, ne place sa ne plangem ca nimic nu merge, dar nu reactionam in niciun fel.
Ah, si inca ceva: cred ca s-a initiat un concurs in magazinele respective - care are mana cea mai rapida. Pur si simplu, vanzatoarea ia produsul, il scaneaza rapid si il trimite mai departe. Tu trebuie sa te chinui sa deschizi punga (mie nu-mi iese miscarea aproape niciodata), sa introduci produsele in punga, sa cauti banii, sa platesti si sa ignori privirile clientilor care iti arunca TIE priviri veninoase ca esti cam inceata. Nu credeti ca mandra de la casa ar trebui sa imi desfaca punga si sa incetineasca ritmul?
Stiu ca este foarte obositor sa lucrezi cu oamenii, dar, la urma urmei, acesti oameni sunt clienti care ar trebui sa se intoarca in magazinul respectiv. Cred ca acestor vanzatori li s-au dat ecusoanele cu "Zambesc pentru tine" ca sa distraga atentia clientilor de la acreala de pe fata lor.
Si aici ma opresc.
Incerc sa "ma indrept" ca un robotel teleghidat inspre o stare ZEN si sa nu ma mai enervez din cauza serviciilor jalnice. Si sa ma rezum la ce stiu mai bine: TZOALE si sa incerc sa ma opresc din incercarile de a face salata de vinete, ca nu-mi iese. Nici macar in faza incipienta, de achizitionare a ingredientelor :(
Va pup.
M.
Incep si pun in cos chestiute: apa plata, branzica, mere, lamai, hartie de toaleta (la care am gasit promotie - se dadeau si servetele Zewa la pachet!!!!), painica etc. In timp ce ma invarteam printre rafturi ma trezeste o voce suava, de actrita din filmele porno-erotice germane din anii '70, care anunta in difuzor "sa ne indreptam inspre casele de marcat" pentru ca se inchide magazinul. HEI! Si o tine tot asa... Ne indreptam inspre casele de marcat si acolo, ce sa vezi, cozi! Doar 2 case functionau pentru ca celelalte cucoane pe ale caror ecusoane cred ca scrie "Zambesc pentru tine azi" frecau de zor instrumentul muncii (casele de marcat) si se pregateau sa isi ia zborul in noapte. Bineinteles ca nu zambeau, nici pentru mine si nici pentru ele. Oricum, eu nu mai zambeam de mult, de cand am auzit-o pe duduie in difuzor, ci bombaneam (dupa cum imi e felul). La coada erau niste persoane apatice care s-au uitat un pic ciudat la mine ca imi exprimam nemultumirea cu privire la faptul ca erau cozi lungi, iar angajatii se pregateau de plecare sub ochii nostri, dar nu reactionau in niciun fel. Acesta este lucrul care ma scoate din sarite: lipsa de reactie, apatia, plictisul, mutrele triste. Dupa aceea, ne place sa ne plangem ca nimic nu merge, dar nu reactionam in niciun fel.
Ah, si inca ceva: cred ca s-a initiat un concurs in magazinele respective - care are mana cea mai rapida. Pur si simplu, vanzatoarea ia produsul, il scaneaza rapid si il trimite mai departe. Tu trebuie sa te chinui sa deschizi punga (mie nu-mi iese miscarea aproape niciodata), sa introduci produsele in punga, sa cauti banii, sa platesti si sa ignori privirile clientilor care iti arunca TIE priviri veninoase ca esti cam inceata. Nu credeti ca mandra de la casa ar trebui sa imi desfaca punga si sa incetineasca ritmul?
Stiu ca este foarte obositor sa lucrezi cu oamenii, dar, la urma urmei, acesti oameni sunt clienti care ar trebui sa se intoarca in magazinul respectiv. Cred ca acestor vanzatori li s-au dat ecusoanele cu "Zambesc pentru tine" ca sa distraga atentia clientilor de la acreala de pe fata lor.
Si aici ma opresc.
Incerc sa "ma indrept" ca un robotel teleghidat inspre o stare ZEN si sa nu ma mai enervez din cauza serviciilor jalnice. Si sa ma rezum la ce stiu mai bine: TZOALE si sa incerc sa ma opresc din incercarile de a face salata de vinete, ca nu-mi iese. Nici macar in faza incipienta, de achizitionare a ingredientelor :(
Va pup.
M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu