Blogger Widgets

miercuri, 31 mai 2017

La mulţi ani, pici!



Vă iubesc pentru că sunteţi sinceri şi nu vă temeţi să-mi spuneţi verde în faţă ce credeţi. Vă iubesc pentru că nu vă ascundeţi niciodată sentimentele. Când vă pare rău, pe faţa voastră se citeşte inocenţa. Inimioarele voastre sunt la fel de curate precum lăcrimioarele care se preling pe obrăjiori. Voi uitaţi momentele mele de furie atunci când vă zâmbesc din nou şi suntem iar prieteni. Mă înveseliţi când sunt tristă, fără să fiţi conştienţi de ceea ce faceţi. Voi ajungeţi la cele mai haioase concluzii şi îmi faceţi cele mai simpatice complimente. 


 Sursa: arhiva personala
Vă iubesc pentru că voi îmi permiteţi să mă prostesc, să fiu creativă şi dezinhibată. Voi îmi permiteţi să învăţ lucruri noi dintr-o perspectivă absolut nouă şi fabuloasă. Imi place să fiu înconjurată de voi deoarece voi îmi amintiţi că viaţa este alcătuită din plăceri simple. Atât de simple! Adulţii, implicit eu, ştiu cu siguranţă cum să super complice lucrurile. Voi îmi spuneţi ce credeţi fără să ţineţi seama de standardele societăţii. De multe ori, acest abandon “nepăsător” rezultă într-o gândire cu adevărat genială. Voi sunteţi mult mai generoşi decât mine. Vă iubesc chiar şi privirile lor atunci când ştiu că aţi făcut ceva greşit. Voi ştiţi să vă  jucaţi.  Vă place să încercaţi lucruri noi. Nu vă este teamă de necunoscut sau suprize. De fapt, voi iubiţi suprizele! Nu mă judecaţi şi nu aveţi atât de multe opinii despre tot şi orice la fel ca noi, adulţii. Voi iertaţi uşor şi nu aveţi o problemă în a spune “Imi pare rău”. Vă place să vă faceţi prieteni şi nu duşmani. Nu vă îngrijoraţi, astfel încât este ca o gură de aer proaspăt să fiu în preajma voastră. Sunteţi persistenţi şi nu vă este frică de respingere, luptaţi să vă atingeţi obiectivele şi nu acceptaţi “nu” drept răspuns. Imi cereţi un lucru la nesfârşit şi nu vă opriţi până nu spun “da”. Sunteţi tot timpul în mişcare şi nu cunoaşteţi cuvântul “lene”. Mă iubiţi necondiţionat şi îmi spuneţi “ te iubesc” doar ca să mă faceţi fericită. Voi îmi dăruiţi mereu cele mai călduroase îmbrăţişări şi cei mai umezi pupici. Dar ce pupici!
La mulţi ani, dragi pici!
Cu multă dragoste,
Mira

miercuri, 24 mai 2017

Sensibilitatea...



Eu sunt fata aceea care plânge din te miri ce. Aparent, sunt un pic mai mult diferită de alte persoane. Sunt emotivă. Poate prea emotivă, dar m-am împăcat cu acest fel de-a fi de-al meu. Din motive neştiute, de-a lungul timpului am făcut niste asociaţii tâmpe, aş spune, între cuvintele “sensibil” şi “slab”.  De fiecare dată când cineva îmi spunea că sunt prea sensibilă, îi aruncam o privire de moartă. Dar am început să accept că sunt sensibilă şi că, de fapt, acesta este un lucru pozitiv şi nu ceva de care să fug sau pe care să îl neg. Am început să privesc lucrurile bune care decurg din a fi sensibil. 
                                                                                     Sursa: arhiva personala



Eşti mult mai atent la detalii. Iţi permite să observi lucruri pe care alţii le ignoră, subtilităţi sau schimbări în jurul tău, oameni sau lucruri. Percepi mult mai bine lucrurile. Toată lumea percepe sensibilitatea ca fiind doar o reflectare a emoţiilor, dar poţi să fii sensibil şi când e vorba de senzaţii. Vezi culorile altfel, auzi lucrurile mult mai clar şi simţi lucrurile mult mai profund. Fiind sensibil, doreşti să ai rezultate. Vrei să fii un prieten bun, o fiică bună, un elev bun, o soţie bună, să fii un om bun. Câteodată aceste lucruri te copleşesc, dar, în acelaşi timp, te pot împinge să dai tot ce ai tu mai bun în tine. Dacă eşti sensibil, eşti conştiincios. Incerci să faci ce este corect. Probabil că cel mai bun lucru în a fi sensibil este abilitatea de a-i simţi pe ceilalţi. Preiei emoţiile lor (plângi şi pentru ei, de exemplu) şi chiar simţi ce simte celălalt. Simţi adânc şi mult. Unii ar putea considera că acest nivel de sensibilitate este un blestem. Am fost unul dintre acei oameni. Am urât să fiu sensibilă. Dar încerc acum să văd sensibilitatea mea ca o binefacere, ceva care îmi permite să fiu mai aproape de alţii, mai aproape de emoţiile mele, şi cel mai important, să fiu eu însămi, sinceră şi fără să îmi pară rău că plâng, că sufăr, că roşesc, că mă bucur, că trăiesc. Si da, acum sensibilitatea este calitatea mea cea mai de preţ, acel lucru care mă face diferită şi poate neînţeleasă într-o lume insensibilă, o lume care dispreţuieşte lacrimile dar vrea să le vadă acolo, cum se zbat în ochii fetei care îşi repetă în gând că nu va plânge. Nu acum.

Si nu în faţa unei insensibile.

M.


miercuri, 10 mai 2017

Pupeze curioase...



Cred că azi există puţini oameni care mai pot trezi emoţii personale. “A copia” este “the new black” şi se pare că toată lumea este împăcată cu această idee. Ce mă irită este faptul că exact persoanele care copiază sunt cele mai vocale, opiniomane şi enervante creaturi. In loc să tacă şi să îşi vadă de copiatul lor, ele continuă să atragă atenţia asupra lor, să se zbată ca nişte veveriţe fără coadă care nu au reuşit să se angajeze pe postul de chelneriţe la ursul care tocmai şi-a deschis terasă în poiană. 


Aceste pupeze invidioase se doresc a fi demne şi serioase spre deosebire de cele care, cică, nu sunt destul de demne să facă parte din tagma preţioaselor. Aceste preţioase simandicoase nu se sfiesc să întrebe cele mai delicate şi personale lucruri şi să te articuleze, scurt, cu privire la nişte subiecte pe care eu, cel puţin, nu le voi dezbate niciodată cu ele. Aşa cum pe mine nu mă interesează cine e soţul, iubitul, amantul, ce maşini sau căruţe conduc respectivii, ce învârt şi ce dreg, cu cine şi unde, aşa nu ar trebui să le intereseze nici pe ele cine, cum, când, unde şi de ce. Cine, cum, când, unde şi de ce sunt cele mai enervante întrebări pe care le pot primi din partea unor mierle gureşe lipsite de identitate, mieroase şi prefăcute. Draga mea, cine este acel cineva, cum nu te priveşte pe tine, când doresc eu, unde îmi face mie plăcere şi de ce pentru că aşa vreau eu. Pricepi? Dacă este prea greu, înscrie-te la cursurile de bune maniere şi discreţie pe care le ţine un domn bursuc lângă cel mai înalt copac din pădurea deasă. Ti-am dat un indiciu. Cel mai înalt copac. Să nu te rătăceşti.


M.

marți, 9 mai 2017

Mama, la mulţi ani!



Mama! Uite, azi îţi voi spune doar că te iubesc. Te iubesc pentru că  eşti mama mea, prietena mea, confidenta mea. Mama, te iubesc pentru că eşti aici, mereu şi pentru totdeauna. Stiu că sunt mereu în gândurile tale. Pentru că eşti mama, m-ai iubit înainte să mă fi văzut. Stiu că m-ai aşteptat mult şi am venit, tiptil, micuţă şi fragilă, iar tu ai devenit atunci mamă pentru prima oară.


 Sursa: arhiva personala
 Pentru că eşti mama, te îngrijorezi pentru mine în fiecare clipă. Pentru că eşti mama, m-ai învăţat să iubesc, să fiu generoasă şi demnă, să îmi pese de oameni şi să nu rănesc. Doar pentru că sunt fiica ta, ştiu care este drumul meu. M-ai învăţat că a fi eu însămi este singurul  lucru de care am nevoie pentru a fi fericită. Ai avut dreptate atunci când nimeni nu a înţeles, când nu aş fi crezut că vei putea înţelege vreodată, fără să judeci şi mereu alături. Pentru că eşti mama, iar într-o zi voi fi şi eu mămică, nu vreau să uit nimic din ce mi-ai dăruit. Să fii mamă nu e o sarcină uşoară, dar, mama, tu ai reuşit să o transformi în una simplă. Mama, eşti vântul care mă înalţă. Respiraţia fiecărei zile. Eşti steaua mea, strălucind în cele mai negre zile. Sărutul tău rămâne mereu întipărit pe obrajii mei. Zâmbetul tău face ca fiecare zi să fie mai luminoasă. Tu trăieşti pentru noi ca şi cum nimic nu te poate răni. Tu eşti totul meu. Lumea mea. Tu eşti viaţa care mi-a dat mie viaţă. Eşti ritmul inimii mele. Eşti cea care îmi şterge lacrimile. Tu poţi să plângi şi să rămâi puternică pentru noi. Tu eşti ca nimeni alta. Sunt fiica ta, creaţia ta şi a tatei şi vă iubesc, vă voi iubi mereu şi pentru totdeauna. Eşti a mea, doar a mea şi a Aliei. Mama… TE IUBESC!
La mulţi ani!
Mira
P.S. Pentru că ştiu că eşti foarte emoţionată acum, uite…vreau să zâmbeşti. Nu am uitat cum îmi rupeai paginile de la teme şi trebuia să refac totul pentru că aveam colţuri şi porcuşori. Dar a dat roade.