Blogger Widgets

luni, 12 septembrie 2016

Trăiască vulturii negri...



Ei bine…când intri în pasajul Vulturul Negru te loveşte în moalele capului bezna (ieşim noaptea, nu-i aşa?) amestecată cu praful de pe jos. Vorba unei prietene : “parcă e lumea a treia” dar fără dictatori. Iţi dai seama că nu mai auzi bine deoarece muzica urlă din toate părţile într-un mix neînţeles de răsunător de ritmuri şi vibraţii. Si îţi croieşti drum încet încet, spre Black Eagle (acesta fiind the target), printre schele, moloz şi lemne. Uau! Este începutul unei seri magnifice. Si când te gândeşti că te-ai străduit să arăţi bine, ţi-ai întins părul şi chiar te-a ascultat şi stă drept, te-ai machiat, ţi-ai pus tocuri ca să ajungi …la baie, cu greu, şi să  constaţi cu stupoare că parcă ai fi o brutăreasă plină de făină pe pantofi. Dar nu contează! Seara de-abia începe. Trebuie să fii tare pentru ceea ce urmează.


Black Eagle a rămas condorul suprem al pasajului. Toată lumea “bună” (se ştie că lumea bună merge în Black şi trebuie să îţi faci rezervare din timpul săptămânii) se înghesuie la mese, printre mese, la butoi, peste DJ (o poză cu DJ-ul face cât o poză cu o mireasă pe care nu o cunoşti), la bar şiiii…. la toaletă. Toaleta a fost, este şi va rămâne punctul forte aici, cred eu, deşi e micăăăă micăăăă. Nu pricep de ce e mai mare înghesuiala în arealul respectiv. Si nu vorbesc despre cei care îşi aşteaptă rândul la baie. Vorbesc despre înţepeniţii şi înţepenitele care şi-au făcut loc de veci în zonă. De ce ai sta să bei lângă toaletă? E mai savuroasă licoarea în acel loc? De ce stai cocoţat pe lăzile din colţ? Ca să vezi pupezele din baie cum îşi dreg obrăjiorii, fac mutriţe în oglindă sau se păruie? Dacă vrei să faci asta, du-te la crâşma de la colţul blocului şi nu întoarce pe dos traficul celor care mai au puţin şi fac pişu pe ei, în ciuda tuturor exerciţiilor Kegel. Lumea e pestriţă, de toate felurile dovadă stând pozele de a doua zi. Aiaiaiaiai!!! Cele mai drăguţe poze sunt cele cu fete care au între buze sticla de bere. Acum înţeleg şi eu că ieşi ca să bei, dar lasă oamenii în pace şi nu îi fotografia când îngurgitează licoarea magică. Nu e de bon ton! Si, deşi fata nu e o beţivă, ştiţi voi…gura târgului. Cu toate că locul respectiv nu mai este ce era, voi continua să îl frecventez pentru că mă atrage fără doar şi poate. Mă distrează unele dintre chelneriţe, încă bosumflate, încă întoarse pe dos, încă aprig de “aspre”... Mă amuză copios oamenii de prin partea locului. Când mi-a trântit-o soră-mea nu prea mi-a convenit, dar i-am dat dreptate într-un final. Sunt bipezii la vreo 40 de ani cu ochii înlăcrimaţi după tinerele, toate cu părul lung, lung ca-n poveşti. Dragele de ele, toate nuri, zâmbete şi ocheade, aşteptându-l pe fotograf sau pe Făt Frumos care, de, e după posibilităţile din Oradea aka pasaj city. Acum să nu săriţi toţi pe mine! Tipii cool nu mai merg în Black, ci în alte locuri. Doar tipesele fandosite, aşa ca noi, mai frecventează cu încăpăţânare locul. Cum să nu ne placi? Apoi vin adolescenţii, curăţei, frezaţi, tupeişti care te fixează minute bune cu privirea şi te trezeşti cu un friend request. Pas! Iar când se mai urcă vreo mireasă (după shootingul din Piaţa Unirii) pe masă, aproape că atingi momentul culminant, dar te trezeşti că trebuie să mergi la baie, începi să aplici tehnicile Kegel de mai sus, trebuie să îţi schiţezi traseul şi să cronometrezi. Rapid. Si aşa pierzi momentul în care zboară jartiera miresei. Something old, something new, something borrowed, something blue! Dar nu cred că localul e de vină. Ei oferă nişte servicii OK, fac profit şi nu poţi să dai afară oameni pe motiv că nu îţi plac feţele lor. Nu suntem noi la nivelul acela. Daaaar…. au schimbat playlistul. Ultima dată prietenii mei au dansat toată noaptea, eu arătam de-a dreptul chinuită (vorba lui Bârgău) pentru că purtam o rochie lungă şi prea frou frou iar pe lângă toate mini-urile, midriff-urile, spandexurile şi pantalonii scurţi mă simţeam ca Maica Tereza în pelegrinaj într-un bordel. Mare prostie să gândeşti aşa, dar am gândit-o. Mi-a plăcut mult muzica, deşi urechile mele au fost atacate la un moment dat de “gura taaaaa” şi nu era un sărut erotic, ci Delia încercând să-mi penetreze Deepcentral timpanul. Dar Black rămâne atracţia magică a pasajului, pentru că e negru, e vultur, e şmecher şi ne place să ne îngrămădim şi să ne dăm coate. Prin urmare…Trăiască vulturii negri!

M.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu