Maia...

Maia... este o fetiţă delicată şi suavă ca petalele unei albăstrele înconjurate de picuri de rouă. Este un copil frumos şi curios, generos şi bun. Atât de bun încât aproape că mă revoltă bunătatea ei când mă gândesc la jungla în care va trebui să îşi găsească cuibuşorul când îşi va lua zborul de acasă. 

Sursa: arhiva personala

Dar îl are alături pe David Prăpădescu, viteazul de 8 ani, care nu se dă bătut niciodată şi îşi reclamă drepturile cu patos. Ce ciudat...Maiei îi plac dragonii, iar lui David îi plac mâţele şi mă gândesc că la un moment dat mâţele lui David se vor chirci în vâltoarea flăcărilor scuipate de dragonii Maiei. Maia visează, scrie şi desenează. Scrie pe ascuns, dar desenează pentru toată lumea. Chipul ei frumos e îmbrăţişat de fericire când merge la orele de desen, când pictează şi sculptează animăluţe, cu mânuţele pătate de culorile curcubeului sau pline de  gips. Cum să te superi pe ea că hainele îi sunt pătate de culori?  Când s-a născut mi s-a părut că este cel mai frumos copil pe care l-am văzut vreodată, cu ochi mari, migdalaţi şi guriţa roşie. A crescut, devenind această fetiţă la fel de frumoasă, talentată şi cu o inimă mare mare, o fetiţă înconjurată de toate culorile curcubeului şi multă iubire. Maia este un copil magic care ne face vieţile mai frumoase.

M.