Iubitule,
Iţi mai aminteşti cina pe care am luat-o atunci, în piscina verde a hotelului Bonne-Espérance, când tu ai comandat salată
de păpădii iar eu Croque Monsieur cu inimă amară? Ţin minte că am băut 2
sticle de pastis şi apă chioară şi ne-am ameţit. Te irita meniul că era ca o
poveste fără sfârşit iar ţie îţi plăceau sfârşiturile, vorbeai franceză
întortocheată cu portugheză, îmi zâmbeai ca un italian şi mă mângâiai din
priviri ca un toreador.
Mi-ai pomenit de colecţia ta de reviste Rahan şi m-ai
întrebat dacă am fost iubita lui Macron. Ah, şi dacă ştiu să bat la maşină. M-ai fermecat spunându-mi că ai o grădină cu floarea lunii într-un sat din
Chile, că îţi place doar luna şi de
aceea ne vom putea iubi doar sub clar de lună…Puf… Ştiu că zâmbetul meu spunea “da”,
iar al tău “iubita mea”.
A ta,
M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu