Este 31 decembrie noaptea, târziu şi nu pot să
închid ochii. Mă gândesc că ar trebui să îmi pun o dorinţă, ca toată lumea, dar
îmi dau seama că, de fapt, dorinţele mele sunt visurile mele. Visurile mele
nerostite, neauzite, necuvântate. Visurile mele secrete, neînţelese, nepătrunse,
nepătate, neatinse de realitatea îngheţată din jur. Visurile mele sunt calde şi
prietenoase, aici şi, totuşi, atât de departe. Visurile mele sunt ca nişte
steluţe pe cerul îngheţat, păzite de luna mare şi rotundă pe care acum o văd
prin geam. Sunt beculeţele care pâlpâie în acest decembrie fără zăpadă, visuri
albe, visuri tremurătoare în atmosfera neclintită a acestui sfârşit de an.
Visurile mele sunt aici, lângă mine, umane, vii, însufleţite, pătrunzătoare,
puternice, strălucitoare. Visurile mele sunt sforile cu care se joacă un
păpuşar ghiduş, un actor magic al cărui nume este viaţa. Viaţa mea. Iar dacă aş
înceta să visez, acest păpuşar, acest copil frumos ar fi copleşit de tristeţe şi
deznădejde pentru că i-aş fura jucăriile preferate. Si trebuie să merg mai departe, să visez, să visez
mai mult, să iubesc mai mult, să îmi ascult inima, să simt mai mult. Să mă
gândesc la lucruri, să zâmbesc mai mult, să vreau să mă schimb, un pic, pe
mine şi cu mine, să îmi dau seama cu adevărat cât este de importantă sinceritatea
în recunoaşterea lucrurilor de care mi-e frică. Să recitesc “Micul Prinţ”, cartea care m-a învăţat să visez.
<”Iată care-i secretul meu, un secret foarte simplu: Limpede nu vezi decât cu inima. Ceea ce este esențial este invizibil pentru ochi.”
”Ceea ce este esențial este invizibil pentru ochi...”, repetă micul prinţ, ca să fie sigur că va ţine minte.
”E timpul pe care l-ai pierdut pentru trandafirul tău, care face ca trandafirul tău să fie atât de important.”
”E timpul pe care l-am pierdut pentru trandafirul meu…”, spuse micul prinţ, ca să fie sigur că va ţine minte.
”Oamenii au uitat acest adevăr”, zise vulpea. ”Tu, însă, nu trebuie să îl uiţi. Devii responsabil, pentru totdeauna, pentru ceea ce ai îmblânzit. Tu eşti răspunzător pentru trandafirul tău...”
”Eu sunt răspunzător pentru trandafirul meu...”, repetă după ea micul prinţ, ca să fie sigur că va ţine minte.> (MICUL PRINŢ, de Antoine de Saint-Exupery)
La
mulţi ani!
M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu