Ce poţi să faci de sărbători? Să petreci, să te
plimbi, să te îndopi, să dormi, să te uiţi la TV. Mă uit doar la o emisiune: “România,
te iubesc!” Celelalte programe nu mă atrag deloc. Dar ieri, datorită ştirii “breaking”
(moartea creatorului de modă Răzvan Ciobanu),
am butonat telecomanda. Şoc şi groază. Primul lucru care m-a uimit a
fost aspectul prezentatorilor. Cucoane bronzate, cu freze de nuntă, taioare de
chelneriţe, decolteuri mai mult decât generoase, buze umflate, machiaj strident
de show burlesque. Prezentatori guşaţi, cu sacouri strâmte, cravate de circ. Strigă.
Ţipă. Întrerup interlocutorii. Încearcă să transforme totul în circ şi
mascaradă. Lansează ipoteze sinistre. Sunt prezentate imagini “cu un impact
emoţional puternic”. Eu credeam că doar ştirile de la ora 5 se încadrează în
genul spectacol sinistru. Credeam că posturi de televiziune “serioase” nu se
pretează la cancanul zilnic, grotesc al unor personaje dubioase, stridente, care
încearcă cu orice preţ să ne arate ce înseamnă să fii bogat în cea de-a treia
ţară săracă din Europa. Dar ce m-a
frapat a fost vocabularul folosit de aceşti “comentatori”/ “prezentatori”.
Probabil că sunt eu o fandosită cu pretenţii, dar prefer să fiu aşa decât să
fiu un prezentator jalnic, incult şi analfabet. “Hai să facem o vorbire!” urla şi
gesticula ca un apucat un prezentator. Ce înseamnă să faci o “vorbire”? Ne-am tâmpit
de tot? Nu putem folosi corect limba română? Trebuie să împrumutăm expresii din
alte limbi? Expresii care, fie vorba între noi, au cu totul alt înţeles decât
cel folosit de idioţii de la TV. “To make a speech” înseamnă să scrii un
discurs sau să ţii un discurs. Nicidecum ce încerca să sugereze pseudo-jurnalistul
enervant care, subit, a uitat limba română şi a apelat la bătrâna engleză. Nu e
mai cool? Toată lumea foloseşte limba engleză. Toată lumea vorbeşte limba
engleză. Cum ştie fiecare. Tipele care ies la o “coffe”. Tipii şmecheri care
scriu doar în engleză pe Facebook. Tipul de la radio care face reclamă la
[stick haus]. E “steakhouse”. Steak /ˈsteɪk/– friptură. Stick /ˈstik/– a lipi; băţ. Nu mă pot decide care
înţeles să îl aleg: băţul sau lipeala?
Dar e la radio şi tipul e pe val. Ce ştiu eu? E vorba de internaţionalizare,
dragă! Mira, ar fi cazul să ieşi şi tu la o “coffe” sau un “stick” şi să
plăteşti “cheş”. Ok? Do what u gotta do!
Sursa:https://www.amazon.com/You-Can-Make-TV-Presenter/dp/1842360965
Dar să revin. Capacitatea de a vorbi corect în
public este o abilitate indispensabilă. Mai ales în cazul prezentatorilor şi reporterilor TV. Nu
e de ajuns să fii o zână sau un făt-frumos, TREBUIE să vorbeşti corect. E
obligatoriu. Nu “pă sistem”, “pă bune”, “ei trebuiesc să facă” (ei trebuie să
facă), “cel mai superior”, “nu au dorit să facă declaraţii pă cameră”. Adică se
urcă pe cameră? Stau în fund? Nu înţeleg! Cine sunt oamenii aceştia? De unde
apar? Dacă au terminat studii în domeniu, avem probleme serioase şi în acest
caz. In afară de gene, buzuţe, păr, machiaj, decolteuri, au mai învăţat ceva?
Ar trebui să ştie că se adresează unei ţări întregi şi nu doar unor analfabeţi care
salivează prăbuşiţi în fotoliul plasat strategic în faţa ecranului.
Dar
ce mă irită cel mai tare este că toată lumea are senzaţia că poate face
orice. Toată lumea se pricepe la tot. Toţi pot fi jurnalişti, chirurgi, educatori,
savanţi, scriitori, arhitecţi. Toată lumea are studii universitare. Toată lumea
este mai mult decât calificată. Jurnaliştii ucid cu cruzime limba română. Chirurgii
lucrează în 10 schimburi contribuind la înfrumuseţarea jivinelor mioritice.
Educatorii lucrează şi ei în schimburi, dar rezultatele sunt vai de mama lor.
Păi, dacă nu e şi mama implicată, degeaba se dau ei peste cap. Savanţii publică
lucrări pe bandă, dar nu le citeşte nimeni. Scriitorii scriu. Adânc. Pentru
suflet. Pilde. Sfaturi. Tot pentru suflet. Nu ştiu de ce mă mir. Doar suntem un
neam de simţitori. La fel şi bloggerii. Toţi sunt bloggeri. Fără să ştie să
folosească cratima, semnele de punctuaţie. Fără să ştie nimic. Goana dupa
faimă. Dorinţa nebună de a fi “cineva cool”, “artsy”. Dar a fi “cool” înseamnă
să fii deştept, să vorbeşti CORECT, să scrii CORECT, să ai atitudinea potrivită
şi să fii MODEST. Nu se aplică în cazul
vostru. Get a grip!
Ciao!
M.
