Oaia este un specimen pe care îl vezi pe
stradă în fiecare zi. De dimineaţa până seara. E recognoscibilă pentru că nu
are imaginaţie prea multă, creativitate zero, iar singurul ei scop în viaţă
este să aibă vreo 50 de perechi de ochi pironiţi în posteriorul sau decolteul ei.
Vârsta variază între 14-50 de ani. La 14 ani te gândeşti că e prima zi de
şcoală şi neapărat trebuie să pui pe tine nişte ţoale care să îi facă pe toţi
să recurgă la babeţică. Pentru bale. Dar înţeleg. La 14 ani vrei să-i vii de
hac popii care a venit să dea cu cădelniţa, agentului de poliţie care şi-a
uitat pistolul, primarului sau vreunui zelos reprezentant al unei instituţii
publice. Că doar e prima zi de şcoală. Careu, soare, profi, puberi, părinţi,
bunici şi tu. Cea mai hot arătare bârsană de pe plaiurile mioritice. Nu poţi fi
decentă pentru că ţi-ar scădea potenţialul, aşa că îndeşi vreo două şosete în
sutien, îţi tragi o fustă ultra scurtă decupată în faţă şi nişte tocuşoare.
Asta după ce ai trântit vreun selfie ţuguiat care a adunat vreun million de
like-uri de la toţi băieţeii care au uitat cum e să te bată soarele direct în “cap”.
Doar e prima zi de şcoală.
Mama oaie îţi calcă pe urme, într-o încercare
disperată de a-şi demonstra că încă mai poate. E într-o competiţie acerbă, suta
de metri garduri, cu tine, care, de obicei, se lasă fără vreun loc pe podium.
Dar încearcă şi ea. Ceea ce e de admirat. Dar încearcă şi ea. Ceea ce e de admirat. Fustă
sau rochie scurtă (nu se poate altfel), picioare un pic mai obosite, geantă
încăpătoare neapărat (Să încapă cadoul pentru doamna de parcă doamna ar avea
nevoie de cadou. Doar nu a venit cu noaptea în cap să-i bage minţile în cap odraslei
sau să deschidă poarta şcolii?) decolteu
vertiginos pentru că, na, la această vârstă chiar are ce arăta şi o atitudine
de divă bosumflată şi ţuguiată care va pune ţara la cale şi se va da de ceasul
morţii să-i organizeze fetii banchet la cea mai mare sală de nunţi şi vreo
cinci sesiuni foto pentru albumul de clasa a VIII-a. Oricum, nu o recunoşti pe oaia minoră în album pentru că arată ca una
de 30 de ani şi nu o copilandră de 14. Dar oaia matură vede potenţialul oii mai
mici şi ştie ea ce ştie. Prima zi de şcoală s-a transformat într-un circ monstruos,
cu pipiţe şi pipiţoi, mai mari sau mai mici, popi, poliţai, bunici inocente,
mămici aprige, fătuţe şi mai aprige şi tot felul de circari fără arenă. Da. La
noi se poate pentru că e atât de banal să fii decent şi simplu fără să ştii că “[b]analitatea
este legea supremă a vieţii, dar ne e greu s-o recunoaştem.” (Ileana Vulpescu în “De-amor,
de-amar, de inimă albastră”)
Vă doresc un an şcolaro-academic
fantastic, cu multe poze sexy şi multe medalii pentru cea mai râvnită creatură
din arealul mioritico-şcolăresc. Cherchez la femme!
M.
P.S. Aş putea să îmi deschid un magazin
cu babeţici. Personalizate. Brodate cu oi. Mari şi mici.
