La un moment dat am scris o postare despre septembrie în care mă lamentam cât de mult îmi displace…miros de vinete coapte, ploaie şi începutul şcolii. Ei bine, anul acesta, septembrie e diferit. E un septembrie cald, îmbietor, şarmant. Mi-a venit cuvântul acesta gândindu-mă la Robert Redford, un epitom al bărbăţiei şi şarmului. Șarm... Și am asociat acest septembrie cu şarmul, cu atingerea blândă a razelor de soare, mângâindu-mi faţa, cu adierea vântului jucându-se cu părul meu, cu şoaptele tainice ale foşnetului frunzelor rugându-se să mai stea cocoţate în coroana imperială a ultimilor copaci falnici…Septembrie… cald şi blând. O căldură care te cuprinde şi te împresoară, şoptindu-ţi că va rămâne acolo, cu tine, în ciuda lunilor care se grăbesc să îi ia locul.
Si îţi dai seama că îl vei iubi până la moarte pe Nichita
“Rămâi deci cu mine, rămâi,
întruna curgând peste bolovanii albaştri
ai ochilor,
pe sub sălciile arămite de toamnă
ale coastelor,
şi-adormi tu, adormi
sub cortul şuierător al trupului meu
visând că eşti trează.”
Un pupic şarmant.
Mira #pierdutaprintrecuvinte ✒
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu