Recunosc, nu am ştiut foarte multe lucruri despre
Regele Mihai. In vară am participat la un eveniment la Palatul Elisabeta şi am
devenit curioasă. Am început să citesc şi m-am uitat la nişte fimuleţe pe You Tube şi am descoperit
lucruri de care habar nu aveam. Lucruri pe care aş fi vrut să le ştiu când eram
mică şi mi se spunea la şcoală că regele e rău, hain şi mai ales hoţ. Ei bine,
nu e aşa. Din punctul meu de vedere, acest rege a fost ultima urmă de demnitate
care să ne reprezinte. Stiu, este foarte greu să schimbi viziuni şi păreri
împământenite, dar poate ar trebui să fim mai atenţi la ceea ce înseamnă
valoare umană.
Sâmbătă m-am uitat la înmormântarea lui Johnny Hallyday,
cel care a fost “Elvis” al Franţei. Nu am fost fan, i-am auzit pe părinţi
vorbind despre el mai demult, dar m-am uitat. A fost atât de emoţionant,
mişcător încât mi-au dat lacrimile. Uite aşa! Am plâns. S-a vorbit atât de
frumos, atât de demn, atât de elegant, atât de civilizat. Oamenii erau
îmbrăcaţi în negru, decenţi, fără afişaje desuete, de prost gust, de bogăţie,
fandoseală, dat din coate. Macron,
preşedintele Frantei a fost superb, simplu şi modest. A vorbit atât de frumos
despre cel care a fost un cântăreţ, la urma urmei. Si mi-am adus aminte de
interviul pe care l-a dat preşedintele nostru cu privire la moartea Regelui
Mihai. Preşedintele purta o cravată albastră strălucitoare şi nu neagră. De ce?
Preşedintele a avut un discurs jenant de parcă ar fi murit coana Veta de la
colţul străzii. Când ştii că reportajul va fi preluat de canale de televiziune
din întreaga lume, când ştii că vorbeşti în calitate de conducător al unui
stat, nu crezi că ar trebui să fii demn şi decent? De ce nu îţi foloseşti
trepăduşii din jur să te îmbrace sau să îţi facă un discurs? Sunt o grămadă şi
sunt convinsă că sunt plătiţi “regeşte”. Stiu că ai fost profesor de fizică şi
inspector, dar nu înseamnă că ştii şi să vorbeşti. Dar probabil
eşti prea mândru să înveţi un discurs mai bun scris de altcineva. Aşa suntem
noi, fuduli şi proşti. Noi şi ceilalţi. Noi mereu pe primul loc. Trist şi dezolant. Aştept cu groază funeraliile, să văd
cum România se “va ocupa cum se cuvine” de înmormântarea celui care a fost
odată rege aici.
M.
P.S. Acum să nu sară în sus de bucurie celelalte “culori”
politice. Toţi sunteţi la fel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu