Iubesc marea. O mare albastră, o mare coral, o mare
răcoritoare şi liniştită. Dacă aş avea o barcă, mi-aş petrece viaţa pe mare,
legănată de valurile ei. Iubesc marea mai mult decât îngheţata. Dacă aş putea,
aş trăi pe o insulă îndepărtată, uitată de lume, înconjurată de valuri, de
nisip, de scoici şi meduze. Aş construi castele de nisip şi nu mi-ar păsa că se
dărâmă sub loviturile valurilor ei. Mi-aş petrece timpul lângă ea, mângâiată de
razele soarelui, atinsă de valurile ei spumoase.
Mi-aş scrie visele pe nisip şi
nu aş fi supărată pe ea că le şterge. Mi-aş încrusta dorinţele secrete pe un
pergament, într-o sticlă şi aş arunca-o în valurile ei. Să o poarte departe
departe. M-aş lăsa purtată de valurile ei, ca într-un leagăn făurit de zâne şi
aş putea atinge curcubeul. Aş lăsa-o să mă ducă unde vrea ea, acolo unde
degetele mele i-ar putea atinge inima, palpând de viaţă şi culoare. Iar
visele mele, oamenii din ele ar avea culoarea coral. Iar eu aş fi cea mai
fericită de pe pământ.
M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu